Vie nove
A redazzione di A Nazione hà vulsutu dà a parolla
à certi creatori corsi chì piglianu vie nove.
A forma pò piace o dispiace, e tematiche ponu surprende.
A penna o u pinnellu si ponu aventurà induve ùn
intravanu micca quarant’ anni fà, à l’epica di u
Riacquistu.
A lingua corsa ella stessa muta faccia o andatura.>>>
Intervista di Marcu Biancarelli
Chì sguardu purtate nant’à st’ultimi quaranta
anni in Corsica à u pianu di a cultura ?
Credu chì a cultura avissi suvitatu in Corsica l’evuluzioni
suciulogica d’impurtanza cunnisciuta da
l’isula. Semu passati da una sucità rurali disartata
da a so pupulazioni à un burdeddu cunsumeristu. U
turismu hà ghjucatu dinò monda in a sfracichera di
tuttu ciò ch’avia fattu u tissutu suciali è culturali
tradiziunali. Hè in ‘ssu cuntestu chì i vechji di cultura
italica ani lacatu a piazza à i novi generazioni
impinzutiti. Pensu chì oghji l’assimilazioni culturali
hè compia. Ma più chè un’ assimilazioni integrali
à a cultura francesa, ciò chì s’affirma avali hè
piuttostu par mè u priculu d’una sutticultura prudotta
da a mundializazioni liberali, chì pidda in
Corsica l’aspetti d’un fascismu tutali.
>>>

Intervista di Tonton
Federicu Antonpietri,
cunnisciutu sott’à u cugnome
di Tonton, hè un artistu
attìpicu. Membru fundatore di
u gruppu I Cantelli cun quale
hà fattu dui dischetti, s’hè
lanciatu solu in un album,
intitulatu Tonton, à a
culurazione folk (cun ghitarra
è armonica). Ma ind’è ellu ùn
ci vole à circà nè missagiu nè
attu militante. Sola a vuluntà
di fà belle puesie, belle musiche,
è d’esce da e strade battute…
Cumu sò nati I Cantelli ? Ci pudete cuntà l’orìgine
di u gruppu ?
Pensu chì ghjera in lu 94, in Corti, incu Petru
Gambini è Paulu Miniconi, n’aviamu una techja di
sta spressione loscia è languente di li nostri canti,
tandu, avemu decisu di “boostà” ste canzone incù
un’energia salvatica è umoristica… Più vicina di
ciò ch’è no vuliamu sente è ch’ùn truvavamu micca
ind’a pruduzzione culturale di l’epica. U gruppu hè
natu cusì. Dopu, e creazione si sò imposte da per
elle, vuliamu una cuesione trà a musica è e parolle,
ùn ci hè statu nè calculu, nè scopu, nè missaghju,
solu una vulintà di sprime a nostra visione di u
cantu corsu.>>>

Figlioli di u Riacquistu…è di u rock
S’hè spessu intesu dì chì a lingua
corsa ùn pudia andà cù u rock è
ch’ella ùn era fatta pè a musica
muderna. Vechju rilanciu di
cumplessu di u culunizatu ? I
numerosi gruppi di pop rock chì
sò nati st’ultimi dece anni ci
mostranu u cuntrariu è a vitalità
di stu gèneru musicale.
Semu in l’anni ottanta, a scena musicale corsa
vede nasce un ovnì chì si chjama Zia Devota.
Zia quale ? Un gruppu di donne ? Una vechjarella
? Ùn ci site micca ! Zia Devota firmerà
cum’è a prima furmazione musicale à lanciassi in u
rock corsu è à aduprà batteria, bassa è ghitarra elettrica.
I testi di e so canzone sò scherzosi è i temi
oghjinchi. Cù u so unicu album, Falsi cunsiglii, anu
d’una certa manera preparatu l’orechje corse à sente
rock cantatu in lingua nustrale.>>>

Nant’à l’orìgine di qualchì nome di locu
I dibattiti nant’à l’orìgine di i nomi
di lochi sò spessu passiunati è
interessanu à tutti. Quale ùn s’hè
mai postu a dumanda di
l’etimulugia di u nome di u so
paese ? Ma s’ellu piace à certi di
truvassi un’orìgine mitica o
luntana, a realità hè in generale
più semplice...
L’hà detta Charles Rostaing, linguistu francese
spezialistu di a tupunimia, i nomi di
lochi sò innù a so maiò parte sò assai ordinarii,
cumuni è lascianu poca piazza à a fantasia. I
nomi di paesi, fiumi, muntagne o lochi detti sò
spessu descrittivi. Sò un ritrattu di u locu, di quandu
l’omi anu decisu di dalli un nome. Spessu dunque
sti nomi contanu u locu : pò esse impuntificatu o à
l’appiattu, bughju o assuliatu, ùmidu o arsu, o ancu
ventosu, cultivatu, furestosu o petricosu. >>>

E Nutizie |
|
|
| |