Ind’è u quatru di l’elaburazione di u
pianu di sviluppu è di diffusione di a
lingua corsa, u Cunsigliu di a lingua è
di a cultura corsa di a C.T.C. hà urganizatu
in Pigna u 28 di dicembre
scorsu una ghjurnata di « scontri di a
voce » è di l’impruvisazione incu i
pueti e i rispunsevuli di a cultura di
l’isule di e Baleare.
Anu participatu à issu scontru pè a
Corsica : tre eletti di u Cunsigliu di a lingua
è cultura di l’Assemblea di Corsica, u
prisidente di u cumitatu scientificu di a lingua
corsa é u so rappurtadore, parechji membri di
l’Associ Festivoce é a Falce – insignanti di lingua
corsa – pueti di Chjama è rispondi, di penna
é scrivani.
Pè l’isule di e Baleare quattru pueti, (trè omi é una
donna) dui di Mallorca é dui di Menorca, accumpagnati
da u prufissore Felip Munar i Munar
“ doctor en filologia catalana i linguistica general
”, rispunsevule di u dipartimentu di l’insignamentu
à u Cunsigliu di l’éducazione é di a cultura
di e Baleare chì dipende di u Guvernu di l’Isule.
Iss’invitatu d’onore, oratore di prima trinca, ind’è
à so cunfarenza hà spiégatu cum’elli anu criatu,
incù l’impegnu maiò di i pulitichi é di u dipartimentu
di l’educazione é di a cultura, scole di furmazione
pè inizià i zitelli à l’arte di l’impruvisazione
é di u cuntrastu. Ci hà dettu chi i zitelli si sò
subitu primurati pè « a glosa improvisada »,
cum’elli dicenu elli, è ch’elli sò entrati vulinteri
ind’è u ghjocu d’ issu modu pedagocicu chi parmette,
di passiunassi di sicuru pè à puesia, ma
dinù d’amparà à parlà a lingua.
I pueti corsi di Chajma é Rispondi chì anu participatu
à l’ottesima « Mostra internacional d’improvisadors
» à l’isula di Mallorca i 9 – 10 – 11
marzu di u 2006, si sò resi contu d’issu travaglione
é sò stati surpresi di truvà sale piene à
tappu cù ghjente chì si sbillicava da a risa in
videndu, omi donne vechji é zitelli cunstrastassi
annant’à e numaruse scene di Mallorca. Eppò chì
publicu passiunatu, per ùn dì furmatu chì seguitava
ogni cuntrastu di i « glosadors » lucali o
stranieri incù a spiranza di vede l’unu o l’altru
inciampà. Cum’ella si passa ind’è noi...
L’amicu Felip si hè dettu ottimistu per l’avvene,
vistu chì oghje i granelli suminati anu fattu fiori é
frutti. Simule scole esistanu in paese bascu é anu
listessu successu.
Allora perchè ùn si puderia fanne altre è tantu
ind’è noi, pigliendu copia di à so spirienza é di u
so modu pédacogicu tuttu in adattendulu à a nostra
manera d’impruvisà.
U dopu meziornu si hè trattatu di manera più
larga, di u nostru Chjama é Rispondi incù a magnifica
cuntribuzione di Petru Santucci, u pueta di
i Perelli d’Alesgiani, cuntribuzione à una furmalisazione
di u Chjama é Rispondi chì tratta di
regule, di pedi, di rime nesche, doppie, nesche
mozze, eccetera. Si hé parlatu dinù di l’impurtenza
di l’improsa urale chì pò fà esce a lingua
corsa da e scole per falla vive in carrughju. Sò
stati mumenti di spartera ricchissimi chì aprenu
andati novi à seguità se no vulemu ch’elli ùn si
tacinu mai, a voce, a rima, u filu, u versu é l’estru
di à lingua di Cursichella.
U lindumani u vennari 29 in Casa Musicale di
Pigna e voce di i pueti di l’isule surelle di
Mallorca, Menorca é di Corsica in « glosa impruvisada
» é in « rime fatte à l’estru » si sò imbulighjate
per fà Chjama é Rispondi pè u piacè d’un
publicu incantatu é numarosu. Stonde sebiate é
prelebate é magia d’issa ghjustra orale antica é
universale duve u ghjocu hè di tene testa trà dui
impruisadori. Maravigliosu é eternu Chjama é
Rispondi oghje ch’hè oghje sempre arradicatu
ind’è u mediterraniu é ancu sin’à i cunfini di a
Russia, induve cum’è quì, l’usu hè di cuntrastà in
puésia. Chì furtuna, ma ùn ci vole ch’ellu si
perdi !...
Francescu SIMEONI