Hè esciutu u discu novu di Diana di
l’alba : « da musicà la vita »,
incù 14 canzone. U ci pudete presentà
?
Sò tutti canzoni uriginali, canzoni
incù un tema sfarenti. Ci hè u tema di
l’amori, vistu da una ghitara chì si
metti à palisà, à parlà…. Dici chì
nanzi sapia sunà ….ma chì dopu, hè
stata tralasciata …Avà, si rimetti à
sunà, à ghjucà si … per un amori
novu…
Serà a ghitara o site voi chì parlate
?
Ghjè a ghitara, ma s’è tù cerchi, a ghitara, sò un pocu eiu
stessu. Eppò, ci hè u tema di u primu amori, ch’omu teni
sempri in fondu à sè ..… In a canzona, « Ella », parlemu
in dui d’una donna chì ci hè piaciuta monda… In
fatti, hè una puesia di Pasquale Ottavi … ma l’emu fatta
nostra cù Stefanu Perfetti è eiu, com’è un chjamu è rispondi…
Avemu dinò una puesia di Guidu Begnini « Luna Bastella ». A no, ci garba di piddà puesii cum’è
quissa è pruvà di fà li cunnoscia, al di là di u chjerchju
di i rivisti duv’ eddi sò publicati.
Parlanu certi di u Tibet, voi, parlate di l’Amerindiani,
s’assumiglianu appena à certi isulindiani famosi…
Hè un tema d’apartura, nant’à l’Indiani d’America chì li
comprani a so anima, u so spiritu. I mettini in i riservi.
Ghjè una donna, una stututrici, Simona Alessandri chì
hà scrittu sta puesia. Cù u scopu chì i Corsi, ùn siani
micca dumani l’Indiani di a Francia … o di a Corsica…
Mai ch’edda sia ! … Vistu a situazioni d’oghji, ci voli à
inchità si. Par mè, ùn hè mica solu una canzona Indiana,
hè una canzona indiata !
Ind’è tutte ste canzone, ci trovu assai nustalgia. A ghitara
« tralasciata », « appiccata à u muru », eppò «
primu amore »…
A nustalgia, ci pò essa parchì ci rincherini i canzoni
d’amori ! Di regula, ùn ci n’hè micca abbastanza. Chì
ci sarà di meddu chè di cantà l’amori d’una manera
muderna ? Truvemu forsa di menu canzoni indiati in stu
discu quì, cum’è « Bandera mora » o « u Cervu » ma
chì voli dì l’indiatura, l’ingaghjamentu ? …Hè dighjà
una indiatura tamanta di cantà a vita in a noscia favella,
a noscia lingua…
Si vede chì vi piace l’amore…
Sicura ! Ripiddemu un antru cantu talianu « Blue jean
». Ci và bè di ripiddà canzoni frusteri., a femu in ogni
dischettu novu. Sta volta, hè una canzona erotica nant’à
sta siconda peddi ch’eddi portani i donni, « U Blue Jean
» … A quali ùn piaci di fighjulà un « jean » strettu,
quandu hè purtatu da una bedda donna ! Què, po ! piaci
à tutti ! Cantemu dinò « A Pizzica ». Ghjè un baddu
tradiziunali di U Salentu, di E Puglie taliani. Hè un
baddu eroticu d’una giuvanotta chì si metti à baddà
davanti à l’omini … par ziricà li à pena !
L’avete digià cantata in cuncertu ? A ballanu A
Pizzica ?
Iè. Quandu l’avemu cantata, s’hè vistu donni taliani chì
cunnisciani A Pizzica ; si sò missi à baddà davanti à no,
incù un falzulettu. U ti faciani passà à mezu à i ghjambi.
In e canzone « Citadedda » è « Sartè », ritruvemu
un discorsu enfaticu, idealista è ancu appena passatista.
Di a « burdelisazione cunsumerista di a piaghja
», dinunziata da Marcu Biancarelli, ùn ne parlate
micca voi ?
Semu più in a puetisazioni di u locu, di a cità storica,
mitica. In Sartè, c’erani i sgiò, ma dinò i povari, l’operai,
ciò chì hà fattu sviluppà u cumunisimu. Eppò, ci hè
monda religiosità in a cità di Sartè, incù U Catinacciu.
Hè stu mischju di religiosità, di signuria è d’uperai chì
ritruvemu in a canzona « Sartè ». Sò i me loca, i lochi di
a me zitiddina. Par a canzona « Bunifaziu », hè un ghjovanu,
Ghjuvan’Federicu Terrazzoni chì l’hà scritta. Ci
semu cunnisciuti ind’è u « Foru corsu », nant’à
Internet. Bunifaziu, hè a più bedda cità, forsa ancu più
bedda chè Sartè ! Bunifaziu, ghjè a citadedda, nant’à a
so tozza, ghjè Ulisse è i giganti Lestriconi…. Ci hè tutta
a storia di l’Antichità, i bocchi in faccia à a Sardegna,
l’Isula Suredda, A « Semillante » è i Lavezzi, l’isula di
Cavaddu…
Iè, ma oghje, l’attualità bunifazinca, ghjè Séguéla chì
a face…
Umbeh ! Séguéla, ch’eddu si ne vaga à la malora ! parchì
quissi, ùn sò micca i so lochi. Ci vularia dinò chì i
Corsi ùn vindissini micca a so tarra parchì s’eddu hà
compru, Seguela, hè par via chì certi aghjenti ani vindutu
sta tarra, sti beddi lochi !
« Certi » anu u bisognu…
Iè, ma poni venda à i Corsi … è micca à l’altri. À certi
aghjenti, ùn ci voli micca à venda ! Ci voli à pensà à a
difesa di u liturali !
Ind’è « Cantu fondu », a puesia di Rinatu Coti,
avemu una descrizzione di u pueta chì pare un umone
ancu più putente chè « Superman » !
In Corsica, ci n’hè pochi pueta ! ma par mè, i più gran’
pueta sò i pastori. U gran pueta, hè quiddu chì faci u
chjam’è rispondi d’una manera naturali ! Pueta, ci n’hè
da par tuttu ind’è no ! Ni vecu tanti è tanti … in i fieri com’è Olivier Ancey, U Rusignolu, Paulo Morachini,
Paulu Santu Pariggi è d’altri ... U pueta, ghjè pò essa
ancu cum’è Lounes Matoub ch’ani marturiatu è tombu.
Hè quiddu chì hè capaci di dì i cosi, di dì a verità, t’hà
a pussibilità di parlà è a dici forti, nant’à à una scena, in
publicu... Al di là di i rimi ch’eddu faci, ghjè un pueta
ribeddu …
A canzona « Cuddiddora d’alivi » incalca nant’à u
travagliu campagnolu di e donne, è palesa a situazione
suciale di e ghjente, i rapporti di forza.
Dinò in Balagna, ci sò stati i sgiò. Travaddadori suttumissi,
ci n’era monda. Minnanna facia stu travaddu quì.
Accuddia l’alivi, u putizzu. Travaddaia in l’aliveti è dopu
ghjunghjiani i sgiò è a signora à piddà si tuttu o guasi …
è tandu era « Unu à tè ! … è Deci à mè ! »…
Quessa a canzona mi pare ch’ella rimetta in causa,
sottu sottu, a mitulugia di u Riacquistu chì incalcava
nant’à a fratellanza di i Corsi…
Mancu appena ! Minanna mi dicia sempre : « Quantu
aghju suffertu ! ». Era ghjimba, piicata, tronca in dui.
Hè una maghjina vera. Hè una puesia chì mi tocca
monda parchì n’aghju intesu parlà di sta vita bistracciata,
da a me minnanna è da a me mamma !
Pensate chì sò canzone cum’è quessa chì ponu purtà i
giovani à interessà si à a lingua corsa ?
Ùn li parla micca parchì ùn ani micca cunnisciutu st’affari
quì, sta vita quì… chì oghji, pochi sò quiddi chì tramandani
a tradizioni… ma pò essa chì issa canzona quì
hè capaci di fà capì certi faccendi chì ùn si cunnoscini
micca. Oghji, ùn s’intaressani micca abbastanza à a vita
di i so antenati, di i vechji, di i parsoni maiò è di ciò
ch’eddi dicini o contani ! ! Pò essa una manera d’intarissà
li. Quandu cuddemu nant’à a scena, li voddu dì, à
sta ghjuventù, chì i so maiò ani tribbulatu par fà li
campà bè, oghji, ad eddi, … più ch’eddi ùn credini !
Ma certi strazieranu ancu oghje ?
Iè, ma nanzi
ùn ci era
micca stu «
Cuccuningu »
ch’eddu ci hè
avà. A vecu
tutti i ghjorni.
Addevanu i
fiddoli cum’è
u pursemu à
nant’à u balconu
! babbà
diciaparlendu d’un
ziteddu troppu
vastatu : A so mamma li dici sempri : « O fiddulè,
fighjola ! a ghjaddina t’hà da piddà à calci ! ».
E sole canzone incù tematiche muderne sò « Blue
Jean » è « Velenu di male ». A prima parla di i culi
feminili è a seconda di a droga. Seranu quesse e specificità
di a mudernità à l’usu corsu ?
Parlu di a droga, di sta trappula, stu scumpientu, stu
dannu maiori di a ghjuventù ! A vitupareghju. In sta canzona,
a ghjuvanotta si droga parchì hà bisognu d’affizzioni…
pò esse ch’ùn l’hà micca avuta da a so famidda è
quandu edda scontra stu ghjovanu, li porta ciò chì li
mancaia…. L’affizzioni è l’amori poni salvà calchissia
da sta tarribbuli droga… !
Què, hè ciò ch’ellu dice u pueta…
Oghji, in Corsica, ùn femu micca attinzioni à issa
tamanta sciagura ! In i licei o culleghji, tuttu u mondu
si n’impippa ! Nanzi, si vidia scrittu nant’à i mura : «
A Droga Fora ! »... Oghji, ùn si vedi più nunda ! Più
và … è menu si vedi…
Antone Marielli