Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 15, Lugliu di u 2008


Diana di l’alba esce un discu novu : « da musicà la vita »



Hè esciutu u discu novu di Diana di l’alba : « da musicà la vita », incù 14 canzone. U ci pudete presentà ?

Sò tutti canzoni uriginali, canzoni incù un tema sfarenti. Ci hè u tema di l’amori, vistu da una ghitara chì si metti à palisà, à parlà…. Dici chì nanzi sapia sunà ….ma chì dopu, hè stata tralasciata …Avà, si rimetti à sunà, à ghjucà si … per un amori novu…


Serà a ghitara o site voi chì parlate ?

Ghjè a ghitara, ma s’è tù cerchi, a ghitara, sò un pocu eiu stessu. Eppò, ci hè u tema di u primu amori, ch’omu teni sempri in fondu à sè ..… In a canzona, « Ella », parlemu in dui d’una donna chì ci hè piaciuta monda… In fatti, hè una puesia di Pasquale Ottavi … ma l’emu fatta nostra cù Stefanu Perfetti è eiu, com’è un chjamu è rispondi… Avemu dinò una puesia di Guidu Begnini « Luna Bastella ». A no, ci garba di piddà puesii cum’è quissa è pruvà di fà li cunnoscia, al di là di u chjerchju di i rivisti duv’ eddi sò publicati.


Parlanu certi di u Tibet, voi, parlate di l’Amerindiani, s’assumiglianu appena à certi isulindiani famosi…

Hè un tema d’apartura, nant’à l’Indiani d’America chì li comprani a so anima, u so spiritu. I mettini in i riservi. Ghjè una donna, una stututrici, Simona Alessandri chì hà scrittu sta puesia. Cù u scopu chì i Corsi, ùn siani micca dumani l’Indiani di a Francia … o di a Corsica… Mai ch’edda sia ! … Vistu a situazioni d’oghji, ci voli à inchità si. Par mè, ùn hè mica solu una canzona Indiana, hè una canzona indiata !


Ind’è tutte ste canzone, ci trovu assai nustalgia. A ghitara « tralasciata », « appiccata à u muru », eppò « primu amore »…

A nustalgia, ci pò essa parchì ci rincherini i canzoni d’amori ! Di regula, ùn ci n’hè micca abbastanza. Chì ci sarà di meddu chè di cantà l’amori d’una manera muderna ? Truvemu forsa di menu canzoni indiati in stu discu quì, cum’è « Bandera mora » o « u Cervu » ma chì voli dì l’indiatura, l’ingaghjamentu ? …Hè dighjà una indiatura tamanta di cantà a vita in a noscia favella, a noscia lingua…


Si vede chì vi piace l’amore…

Sicura ! Ripiddemu un antru cantu talianu « Blue jean ». Ci và bè di ripiddà canzoni frusteri., a femu in ogni dischettu novu. Sta volta, hè una canzona erotica nant’à sta siconda peddi ch’eddi portani i donni, « U Blue Jean » … A quali ùn piaci di fighjulà un « jean » strettu, quandu hè purtatu da una bedda donna ! Què, po ! piaci à tutti ! Cantemu dinò « A Pizzica ». Ghjè un baddu tradiziunali di U Salentu, di E Puglie taliani. Hè un baddu eroticu d’una giuvanotta chì si metti à baddà davanti à l’omini … par ziricà li à pena !


L’avete digià cantata in cuncertu ? A ballanu A Pizzica ?

Iè. Quandu l’avemu cantata, s’hè vistu donni taliani chì cunnisciani A Pizzica ; si sò missi à baddà davanti à no, incù un falzulettu. U ti faciani passà à mezu à i ghjambi.


In e canzone « Citadedda » è « Sartè », ritruvemu un discorsu enfaticu, idealista è ancu appena passatista. Di a « burdelisazione cunsumerista di a piaghja », dinunziata da Marcu Biancarelli, ùn ne parlate micca voi ?

Semu più in a puetisazioni di u locu, di a cità storica, mitica. In Sartè, c’erani i sgiò, ma dinò i povari, l’operai, ciò chì hà fattu sviluppà u cumunisimu. Eppò, ci hè monda religiosità in a cità di Sartè, incù U Catinacciu. Hè stu mischju di religiosità, di signuria è d’uperai chì ritruvemu in a canzona « Sartè ». Sò i me loca, i lochi di a me zitiddina. Par a canzona « Bunifaziu », hè un ghjovanu, Ghjuvan’Federicu Terrazzoni chì l’hà scritta. Ci semu cunnisciuti ind’è u « Foru corsu », nant’à Internet. Bunifaziu, hè a più bedda cità, forsa ancu più bedda chè Sartè ! Bunifaziu, ghjè a citadedda, nant’à a so tozza, ghjè Ulisse è i giganti Lestriconi…. Ci hè tutta a storia di l’Antichità, i bocchi in faccia à a Sardegna, l’Isula Suredda, A « Semillante » è i Lavezzi, l’isula di Cavaddu…


Iè, ma oghje, l’attualità bunifazinca, ghjè Séguéla chì a face…

Umbeh ! Séguéla, ch’eddu si ne vaga à la malora ! parchì quissi, ùn sò micca i so lochi. Ci vularia dinò chì i Corsi ùn vindissini micca a so tarra parchì s’eddu hà compru, Seguela, hè par via chì certi aghjenti ani vindutu sta tarra, sti beddi lochi !


« Certi » anu u bisognu…

Iè, ma poni venda à i Corsi … è micca à l’altri. À certi aghjenti, ùn ci voli micca à venda ! Ci voli à pensà à a difesa di u liturali !


Ind’è « Cantu fondu », a puesia di Rinatu Coti, avemu una descrizzione di u pueta chì pare un umone ancu più putente chè « Superman » !

In Corsica, ci n’hè pochi pueta ! ma par mè, i più gran’ pueta sò i pastori. U gran pueta, hè quiddu chì faci u chjam’è rispondi d’una manera naturali ! Pueta, ci n’hè da par tuttu ind’è no ! Ni vecu tanti è tanti … in i fieri com’è Olivier Ancey, U Rusignolu, Paulo Morachini, Paulu Santu Pariggi è d’altri ... U pueta, ghjè pò essa ancu cum’è Lounes Matoub ch’ani marturiatu è tombu. Hè quiddu chì hè capaci di dì i cosi, di dì a verità, t’hà a pussibilità di parlà è a dici forti, nant’à à una scena, in publicu... Al di là di i rimi ch’eddu faci, ghjè un pueta ribeddu …


A canzona « Cuddiddora d’alivi » incalca nant’à u travagliu campagnolu di e donne, è palesa a situazione suciale di e ghjente, i rapporti di forza.

Dinò in Balagna, ci sò stati i sgiò. Travaddadori suttumissi, ci n’era monda. Minnanna facia stu travaddu quì. Accuddia l’alivi, u putizzu. Travaddaia in l’aliveti è dopu ghjunghjiani i sgiò è a signora à piddà si tuttu o guasi … è tandu era « Unu à tè ! … è Deci à mè ! »…


Quessa a canzona mi pare ch’ella rimetta in causa, sottu sottu, a mitulugia di u Riacquistu chì incalcava nant’à a fratellanza di i Corsi…

Mancu appena ! Minanna mi dicia sempre : « Quantu aghju suffertu ! ». Era ghjimba, piicata, tronca in dui. Hè una maghjina vera. Hè una puesia chì mi tocca monda parchì n’aghju intesu parlà di sta vita bistracciata, da a me minnanna è da a me mamma !


Pensate chì sò canzone cum’è quessa chì ponu purtà i giovani à interessà si à a lingua corsa ?

Ùn li parla micca parchì ùn ani micca cunnisciutu st’affari quì, sta vita quì… chì oghji, pochi sò quiddi chì tramandani a tradizioni… ma pò essa chì issa canzona quì hè capaci di fà capì certi faccendi chì ùn si cunnoscini micca. Oghji, ùn s’intaressani micca abbastanza à a vita di i so antenati, di i vechji, di i parsoni maiò è di ciò ch’eddi dicini o contani ! ! Pò essa una manera d’intarissà li. Quandu cuddemu nant’à a scena, li voddu dì, à sta ghjuventù, chì i so maiò ani tribbulatu par fà li campà bè, oghji, ad eddi, … più ch’eddi ùn credini !


Ma certi strazieranu ancu oghje ?

Iè, ma nanzi ùn ci era micca stu « Cuccuningu » ch’eddu ci hè avà. A vecu tutti i ghjorni. Addevanu i fiddoli cum’è u pursemu à nant’à u balconu ! babbà diciaparlendu d’un ziteddu troppu vastatu : A so mamma li dici sempri : « O fiddulè, fighjola ! a ghjaddina t’hà da piddà à calci ! ».


E sole canzone incù tematiche muderne sò « Blue Jean » è « Velenu di male ». A prima parla di i culi feminili è a seconda di a droga. Seranu quesse e specificità di a mudernità à l’usu corsu ?

Parlu di a droga, di sta trappula, stu scumpientu, stu dannu maiori di a ghjuventù ! A vitupareghju. In sta canzona, a ghjuvanotta si droga parchì hà bisognu d’affizzioni… pò esse ch’ùn l’hà micca avuta da a so famidda è quandu edda scontra stu ghjovanu, li porta ciò chì li mancaia…. L’affizzioni è l’amori poni salvà calchissia da sta tarribbuli droga… !


Què, hè ciò ch’ellu dice u pueta…

Oghji, in Corsica, ùn femu micca attinzioni à issa tamanta sciagura ! In i licei o culleghji, tuttu u mondu si n’impippa ! Nanzi, si vidia scrittu nant’à i mura : « A Droga Fora ! »... Oghji, ùn si vedi più nunda ! Più và … è menu si vedi…

Antone Marielli