Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 5, Ghjugnu di u 2007



Cartulare Cernobil

L’intervista di u novu associu di e vittime





Pensate chi u scumpientu di Cernobil hè un fattu sempre impressu in à mente di i Corsi ?

Dopu à tant’anni, s’ellu ci hè sempre tamanta mossa da creà un associu di vittime, hè per via chì un bisognu di primura hè esciutu intornu a è nostre famiglie, allerghendusi à tutti i nostri amichi.

Isse maladie di a tiroida, ch’elle ci avessimu toccu à noi altri o à a nostra vicinenza, anu cagiunatu, sia operazione cirurciche sugiutate da cure à vita, sia a morte.

Ne cunniscimu anc’unu chì per disgrazia s’hè tombu per via di quessa. D’issu fattu, si certi prufittanu chì tutt’ognunu si sia scurdatu d’issu scumpientu, noi cù a nostra dimarchja ci oppunimu à issa dimentichenza culettiva, dà ramintà lu à tutti, eletti cumpresi.


D’issa tragedia, chì ricordu tenite à mente ?

U reattore principale di a centrale di Cernobil schiattò u 26 Aprile 1986.

A l’epuca fù impussibile à u guvernu suvieticu di tandu di piattà tamantu scumpientu, ancu s’ellu ci era sempre u muru di Berlinu, simbulu di una nazione Russia rinchjusa in ella, in pettu à i giurnalisti in brama d’infurmazione.

A putenza di a splusione hè in prupurzione à u terrore ch’avemu temu subbitu à iss’epuca. Ci ricurdemu chì ogni giurnale televizatu facia a primura di e so nutizi nant’à issa tragedia nuclearia apprezziata cum’ è a più pessima di a nostr’epica. Ogni ghjornu si parlava d’un nulu radioattivu chì si sparghjia in l’Auropa sana, purtatu da i venti capricciosi.

Ci ramentemu d’una mansa di spicazione « affiule », cusì diverse chè sprupusitate, ch’elli ci vulianu fà ingolle tandu, in pettu à ciò chì ghjera veramente accadutu.

Digià à s’epuca, una pulemica era nata trà quelli chì dicianu chì a tragedia di Cernobil ùn avia nisunu dannu nant’à l’essare umanu è u so ambiente, è quelli chì dicianu propiu u cuntrariu.

D’issu evenimentu pessimu ne tenimu un ricordu dulurosu, una ferita mai chjosa chì si hè fatta veramente nant’à un dubbitu tamantu.


Perchè un associu di e victime di Cernobil ?

Cumu a diciamu nanzu, un bisognu naturale hè esciutu frà l’amichi è e famiglie tocche, per via d’un bisognu di cummunicazione, di ciò chì omu risente in sè, in pettu à issa tragedia, ma à tempu oppostu à u pudore ch’elli anu à più parte di i Corsi è dinò a difficultà d’amintà certi fatti chì toccanu à u dulore propriu.

Hè un fattu particulare di a nostra mentalità. In fatti, quand’è no’ avemu principiatu à addunisceci, ci simu avvisti tutti chè no’ cunnisciamu l’associu di e vittime malate di a tiroida è aviamu fattu a leia cù Cernobil.

Sapìamu tutti chì elli avianu purtatu l’affare in ghjustizia.

Ma nisunu di noi altri ùn si era primuratu di a so dimarchja, da pudessi impegnà. Avemu subbitu pensatu chì d’altri Corsi eranu d’accunsentu cù noi.

L’idea di l’associu Corsu di e vittime di Cernobil hè statu cum’è un riflessu.

Pensemu dinù chì l’insularità, u fattu culturale, cuntribuisce à scuragì certi Corsi à impegnassi in un associu altru chè u locu induv’elli campanu ogni ghjornu.

In più, avemu bone ragiò di crede chì u livellu di cuntaminazione chì a toccu a Corsica hè assai superiore à l’altre regioni, cuntinentale, ciò chì hè per noi un fattu maiò di a mossa.


Date fede à l’autorità per scopre a verità ?

A nostra dimarchja hè umanitaria è si trova precisamente à u centru di a dumanda scientifica chì, sin’à oghje, hà permessu di piattà infurmazione è spiicazione chjare per e vittime chè no’ simu è per una pupulazione ch’ùn hè micca abbile à cuntrullà è a cumpete nant’à certi sugetti specifichi.

Cù a mossa di u nostru associu, speremu, ghjustu à puntu, chì i puderi cumpetenti truveranu e risolse è i mezi nicessarii per dà ci infine e risposte precise per ciò chì tocca à a Corsica.

Speremu dinù chì a dimarchja messa in ballu da l’assemblea di Corsica, l’inchiesta epidemiologica, ci permetterà di cunnosce u numeru precisu di a cuntaminazione chì a culpitu a Corsica. Di a nostra dimarchja, aspettemu dunque un ascoltu è un impegnu sinceru di tutti i nostri eletti.


Chì sò i vostri prugetti ?

Avemu decisu, è ci tenimu, à purtà una lagnanza cum’è parte civile.

In ista dimarchja saremu assistiti da l’avucati Muscatelli è Ferrari.

Dumanderemu à piglià cunniscenza di u cartulare ghjudiziariu apertu da un ghjudice pariginu, di manera à esse ricunnisciuti cum’è vittime in pettu à a ghjustizia, da pudè esse rimpattati da i danni fatti nant’à a nostra salute.

Vuleriamu chì i merri d’ogni cumuna corsa sianu sensibilizati à issu sugettu impurtante, ch’elli s’impegninu pè a ricerca di a verità nant’à i veri danni ch’anu toccu a ghjente d’iste cumune.

Invitemu ogni vittima di a malatia di a tiroida, cù a so famiglia, à scuntracci.

Bella sicura chì ista dumanda vale dinù per a ghjente tocca da un dolu per via d’issa malatia. Dumanderemu à ogni persona chì vuleria testimunià d’un fattu persunale vissutu, in lea cù issa tragedia, di pudè parlà ci ne.

Avemu da dà un questiunariu à ogni malatu, à ogni medicu, cù dumande specifiche per l’unu è per l’altru, di manera à definisce à u megliu e cundizione di cuntaminazione e più precise.


Chì missaghju vulete mandà à a ghjente per ch’elli s’impegninu in à vostra dimarchja ?

U nostru associu ùn hà micca a pretenzione ellu stessu d’impone una verità qualunque, u so scopu hè solu d’addunnisce i malati corsi cù è so famiglie per fà compie, infine, una pulemica chì hà duratu vint’anni.

Per ciò, lampemu una chjama à a sucetà civile. Speremu cusì di dà una mossa chì permetterà à ogni elettu di scuzzulà a so cuscenza.

Ghjè a sucietà ch’elli volenu difende chi hè stata dannighjata.

Ci vulerà forse d’altre strage per chì i nostri pulitichi si movinu ?

Ci vulerà d’altre tragedie per ch’ella passi a ghjustizia ?