Incù i resultati chè vo’ aveti avutu à l’elezzioni à a
Camara d’agricultura di Corsica Suprana,
cumu vedite a seguita di u vosciu mandatu sindicale
? Chì ani da esse l’orientazioni fondamentali
di a voscia rivendicazioni per pudè travaddà cù a
nuvella camara d’agricultura ?
Ghjè rinfurzatu u nostru mandatu, chè no’ semu a
prima forza d’agricultori di tutta l’isula. L’agricultori
anu ricunnisciutu a nostra capacità à purtà una rivindicazione.
Ghjè per què chè no’ avemu prupostu à a
nova camara quattru orientazioni maiò per salvà
l’agricultura, chì sò : amaestrà u fundariu, u finanziamentu
publicu è privatu, u marcatu, i transporti.
Si pò aspittà chì un’urganizazioni nova di a nostra
agricultura ci pudissi indià versu una pruduzzioni
chì suddisfarìa i bisogni alimentarii di a Corsica è
in cunsiquenza di fà calà u prezzu di a vita ?
L’autosuffisanza alimentaria ghjè una cosa impussibile,
ma riducia a nostra dipendanza alimentaria ghjè
più chè nicissaria per a salvezza di a Corsica. Per
què, ci vole à cunservà u carattaru agriculu di a
piaghja orientale è fà una missa in valore agricula di
a muntagna cum’è quella chì ghjè stata fatta in
piaghja per aiutà i “ pedi neri ”.
È ghjè vera chì più dipendimu d’altrò, più a ci facenu
pagà. Dumani l’alimentariu hà da essa un’arma tremenda
in mani à qualchì gruppu pà sutisfà i nove
miliardi d’abitanti di a terra.
Si trova a Corsica, com’è tutti i paesi, in u marcatu
mundiali, veni à dì ch’edda hè in ubligazioni d’impattà
i so scambii cummirciali. Sarìa pussìbuli,
sicondu vo, di rinfurzà una pulìtica di prudutti di
forti valutazioni (idintitarii o nò) è qualessi sarìani
i sittori d’attività à metta in òpara ?
Ci vole à capì chì tutti i sorti di produzzione t’anu i
so limiti. Vale per a produzzione di qualità, chì
rivene caru à u pruduttore è à u cunsumadore, cum’è
per a produzzione di quantità, chì pò custà caru à
l’ambiente è ùn essa micca cuncurrenziale di fronte
à a produzzione mundiale. Per a Corsica ci vole à
essa prammaticu è fà secondu i lochi ciò chì cunvene
u megliu. A finalità seria d’accupà u più pussibile u
spaziu par ghjenti prufeziunali.
Chì ci pudeti dì oghji nant’à a PAC ? Comu sarìa
pussìbuli chì l’agricultura di a Corsica si ni truvessi
bè ?
A PAC, oghje, hè fatta per diminuiscia a produzzione,
è ghjè esattamente u cuntrariu chì ci vole per
a Corsica. Ci vularia ch’ella sia ricunnisciuta, da
Pariggi è da Bruxelles, a nostra situazione di sottu
produzzione. Ci permettaria d’avè l’aiutu per a
messa in valore di a muntagna, cusì ritruvaria a so
capacità di produzzione, piuttostu di qualità, è cusì fà
diminuiscia i spesi ingagiati per luttà cuntru à l’incendii.
Ind’è no u cunniscimu u pesu di a struttura giacubbina.
Pinseti chì oghji, s’edda sbuccessi una forza
di cuntistazioni in l’agricultura corsa, si pudarìa
cambià i nostri raporti cù Bruxelles ?
Pensu chì, sola, l’agricultura corsa ùn pò ghjunghja à
esse presente in Bruxelles. Ma federendu, in primu
locu, tutti l’agricultori, è pò dopu tutti i Camari
consulari di i mistieri è di u cummerciu, tandu sì,
avendu un prugettu “ endogene ” fattu per l’interessu
esclusivu è cullettivu di u populu corsu, allora si pò
pensà ancu chì Bruxelles ùn dumandaria chè megliu
d’avè in lu mediterraniu un esempiu di sviluppu
armunizatu trà u liturale è l’internu, trà una sucietà
tradiziunale aparta à u turisimu è un equilibriu trà i
settori primarii, sicondarii è terziarii.
L’alizzioni di a Càmara d’agricultura di 2007 ani
purtatu una cambiazioni impurtanti in Pumonti è
dinò in Cismonte. Pinseti dunqua chì u rinforzu di
a Càmara righjunali pudissi impona una certa
unità d’azzioni avviata à una pulìtica agrìcula nova
è chì sta nova pulìtica pigliaristi in contu i bisogni
di un’ecunumìa chì ferma à custruì ? È chì, à
listessu tempu, rinfurzarìa a parti di l’agricultura
in l’assistamentu è a cunsirvazioni di u fundiariu
corsu ?
A camara regiunale ghjè l’avvene di a ripresentazione
di tutti l’agricultori corsi, ma ci vulerà à
ghjunghja à una simplificazione di l’amministrazione
chì spulvariceghja e respunsabilità è i soldi
dati per u sviloppu di a nostra campagna. Cercandu
a sinergia di tutti st’amministrazioni ci avemu d’avveda
chì ci ponu bastà i soldi chè n’avemu digià.
280 000 abitanti ùn so monda à fà campà in una
isula ricca com’ella hè a Corsica, è tandu u fundariu
sarà prutettu naturalamente per un populu fieru di a
so terra è cunfidente in l’avvene...
Intarvista fatta da Ghjacumu Faggianelli