Accolta
Accolta Cap'articulu Interviste Attualità Cultura Crunichette Sport Lingua


Articulu di u numaru 7, Sittembre di u 2007


Version française

A suluzione purtuaria di Bastia per i piscadori



A Nazione: A CTC vole mudificà u portu di cummerciu attuale di Bastia è prupone dui prughjetti: ingrendà u portu attuale o custruì un portu novu à a Carbonite. Voi, qualessu sciglite ?

Gherardu Romiti:
A prufessione di i piscadori ghjè contr'à a custruzzione d'un novu portu à a Carbonite. Simu assuciati cù u cullettivu Portu di Bastia è prupunimu l'acriscimentu di u portu attuale. Indittemu l'allungamentu di a diga Este di 250 metri cù un'urientazione Sud Este. Sta diga prisenta uni pochi di vantaghji: assicurreria è prutegeria da i timpurali duminenti (reffiche da Nord'Este) tutt'u bacinu di u portu di cummerciu, ma dinù u bacinu di u Vechju Portu chì si trova sott'à u giardinu Romieux è chì ùn hè mancu sfruttatu! Una lunghezza di 250 metri permetteria di riceve per i dui mesi d'istatina qualchì super ferry, è d'accuncià un spazziu terrestru chì basteria pè assicurà tutt'a logistica di i spiazzamenti di flussi.


A.N.: Sta suluzione vi pare più campateghja è durevule ecunumicamente ?

G.R.:
Di sicuru. U bilanciu di a CTC ùn hà micca previstu abbastanza crediti per assicurà tamantu prughjettu (circa à 300 millioni d'Euri). L'allungamentu di a diga seria assai più raziunale è purterebbe à un'usu più ghjustu di i fondi publichi.

Mantene a securità di u portu di cummerciu, denduli una pruspettiva di crescita ammaistrata, eccu una suluzione ragiunevule è adatta pè a Corsica.

D'altronde, l'allungamentu di a diga ghjuverebbe dinù à u sviluppu di u Vechju Portu. Sicurendulu, pudemu riaccuncià tuttu stu spazziu di belezza, colmu di patrimoniu storicu, chì darebbe un'attrazzione turistica maiò à a cità di Bastia. Cum'è piscadore dinù, contu veramente nant'à stu prughjettu di riaccunciamentu di u Vechju Portu chì u valurizeria, è c'integreria à noi altri prufeziunali. A cità di Bastia deve fassi sente è mustrassi stintosa nant'à stu cartulare.


A.N.: U prughjettu di a Carbonite, ci andate contru ancu cù argumenti eculogichi ?

G.R.:
Senza dubbitu alcunu, u mantenimentu d'un equilibriu eculogicu sanu hè impurtantissimu pè u nostru mistieru. U prughjettu di a Carbonite strughjerebbe parechje centinaie d'ettari di pusidunie, chì sò i pulmoni di u Mediterraniu, ma dinù assai altre spezie prutette è endemiche. Ci hè stata un'evoluzione ind'è a nostra prufessione è, oghje, si tene assai contu di tutt'e nuzione di u sviluppu durevule.

Tandu, sviluppemu prughjetti muderni cum'è l'immersione di scoglii artificiali. U portu di a Carbonite rapresenta un ostaculu maiò chì impedirà a riesciuta di i ripupulamenti aspettati incù i nostri scoglii. Stu prughjettu hè dinù un spaventu riguardu à i risichi di sparizione di a costa renosa , di a laguna di a Marana è infine di u stagnu di Biguglia. Oghje chì hè oghje nimu ùn pò sapè chì seranu e cunsequenze d'un tale travagliu annant'à a circulazione di i sedimenti: cunniscimu digià,disgraziatamente, l'esempiu è u sperimentu di u portu di Taverna. Eccu dinù perchè a scelta di l'increscimentu di u portu attuale hè assai più sicura.


A.N.: Ci avete parlatu di u vostru mistieru di prufeziunale di a pesca; u prughjettu di a Carbonite ghjè una minaccia per u vostru mistieru ?

G.R.:
Iè. Ùn ci vole micca à scurdassi chì avemu digià sacrificatu a scugliera di Toga è a so piaghja pè custruì un portu di turismu chì ùn hè micca statu a riesciuta chì omu aspittava. U situ di a Carbonite strughjeria zone di pesca essenziale pè i nostri 15 piscadori bastiacci chì ùn anu mutori abbastanza putenti per piscà al dilà di a punta d'Arcu. A nostra zona di sfruttamentu si riduce ogni ghjornu è l'affari vanu di male in peghju per via di una logica di u turismu esclusivu chì ci porta à caternu; quessa ùn la pudemu micca accittà. Sarebbe ghjustu di sacricà u mistieru più vechju di u mondu per suddisfà l'interessi di 3 cumpagnie maritime ? U turismu ghjè un'attività ecunomica nicessaria per a Corsica, ma deve esse ben pinsata è ammaistrata cummu ci vole, chì ùn andessi à assufucassi da per ella. U situ di a Carbonite ci purterà una decina di millioni di turisti pè l'estate: ùn avemu mancu appena a capacità nicessaria pè accoglieli. Ci vole d'altronde riflette nant'à ssi punti: chì stagiunalità pè l'attività ecunomica ? Cumu annualisà i cuntratti di travagliu pè mantene un equilibriu suciale ind'è l'isula ? Chì servizii sviluppà ? Chì mudelli ? Cumu valurizà i nostri artisgiani (piscadori, agricultori, cultellaghji, ...) ?

S'è mai ùn rispundissimu micca à sse dumande, Bastia diventeria un scalu di transitu per a Sardegna, è quessa ùn ne vulemu sente parlà.