A Nazione: A CTC vole mudificà u portu di
cummerciu attuale di Bastia è prupone dui
prughjetti: ingrendà u portu attuale o custruì un
portu novu à a Carbonite. Voi, qualessu
sciglite ?
Gherardu Romiti: A prufessione di i piscadori ghjè
contr'à a custruzzione d'un novu portu à a
Carbonite. Simu assuciati cù u cullettivu Portu di
Bastia è prupunimu l'acriscimentu di u portu
attuale. Indittemu l'allungamentu di a diga Este di
250 metri cù un'urientazione Sud Este. Sta diga prisenta
uni pochi di vantaghji: assicurreria è prutegeria
da i timpurali duminenti (reffiche da Nord'Este)
tutt'u bacinu di u portu di cummerciu, ma dinù u
bacinu di u Vechju Portu chì si trova sott'à u giardinu
Romieux è chì ùn hè mancu sfruttatu! Una
lunghezza di 250 metri permetteria di riceve per i
dui mesi d'istatina qualchì super ferry, è d'accuncià
un spazziu terrestru chì basteria pè assicurà tutt'a
logistica di i spiazzamenti di flussi.
A.N.: Sta suluzione vi pare più campateghja è
durevule ecunumicamente ?
G.R.: Di sicuru. U bilanciu di a CTC ùn hà micca
previstu abbastanza crediti per assicurà tamantu
prughjettu (circa à 300 millioni d'Euri).
L'allungamentu di a diga seria assai più raziunale è
purterebbe à un'usu più ghjustu di i fondi publichi.
Mantene a securità di u portu di cummerciu, denduli
una pruspettiva di crescita ammaistrata, eccu
una suluzione ragiunevule è adatta pè a Corsica.
D'altronde, l'allungamentu di a diga ghjuverebbe
dinù à u sviluppu di u Vechju Portu. Sicurendulu,
pudemu riaccuncià tuttu stu spazziu di belezza,
colmu di patrimoniu storicu, chì darebbe un'attrazzione
turistica maiò à a cità di Bastia. Cum'è piscadore
dinù, contu veramente nant'à stu prughjettu di
riaccunciamentu di u Vechju Portu chì u valurizeria,
è c'integreria à noi altri prufeziunali. A cità di
Bastia deve fassi sente è mustrassi stintosa nant'à
stu cartulare.
A.N.: U prughjettu di a Carbonite, ci andate
contru ancu cù argumenti eculogichi ?
G.R.: Senza dubbitu alcunu, u mantenimentu d'un
equilibriu eculogicu sanu hè impurtantissimu pè u
nostru mistieru. U prughjettu di a Carbonite strughjerebbe
parechje centinaie d'ettari di pusidunie, chì
sò i pulmoni di u Mediterraniu, ma dinù assai altre
spezie prutette è endemiche. Ci hè stata un'evoluzione
ind'è a nostra prufessione è, oghje, si tene
assai contu di tutt'e nuzione di u sviluppu durevule.
Tandu, sviluppemu prughjetti muderni cum'è l'immersione
di scoglii artificiali. U portu di a
Carbonite rapresenta un ostaculu maiò chì impedirà
a riesciuta di i ripupulamenti aspettati incù i nostri
scoglii. Stu prughjettu hè dinù un spaventu riguardu
à i risichi di sparizione di a costa renosa , di a
laguna di a Marana è infine di u stagnu di Biguglia.
Oghje chì hè oghje nimu ùn pò sapè chì seranu e
cunsequenze d'un tale travagliu annant'à a circulazione
di i sedimenti: cunniscimu digià,disgraziatamente,
l'esempiu è u sperimentu di u portu di
Taverna. Eccu dinù perchè a scelta di l'increscimentu
di u portu attuale hè assai più sicura.
A.N.: Ci avete parlatu di u vostru mistieru di
prufeziunale di a pesca; u prughjettu di a
Carbonite ghjè una minaccia per u vostru mistieru
?
G.R.: Iè. Ùn ci vole micca à scurdassi chì avemu
digià sacrificatu a scugliera di Toga è a so piaghja
pè custruì un portu di turismu chì ùn hè micca statu
a riesciuta chì omu aspittava. U situ di a Carbonite
strughjeria zone di pesca essenziale pè i nostri 15
piscadori bastiacci chì ùn anu mutori abbastanza
putenti per piscà al dilà di a punta d'Arcu. A nostra
zona di sfruttamentu si riduce ogni ghjornu è l'affari
vanu di male in peghju per via di una logica di u
turismu esclusivu chì ci porta à caternu; quessa ùn
la pudemu micca accittà. Sarebbe ghjustu di sacricà
u mistieru più vechju di u mondu per suddisfà l'interessi
di 3 cumpagnie maritime ? U turismu ghjè
un'attività ecunomica nicessaria per a Corsica, ma
deve esse ben pinsata è ammaistrata cummu ci
vole, chì ùn andessi à assufucassi da per ella. U situ
di a Carbonite ci purterà una decina di millioni di
turisti pè l'estate: ùn avemu mancu appena a capacità
nicessaria pè accoglieli. Ci vole d'altronde
riflette nant'à ssi punti: chì stagiunalità pè l'attività
ecunomica ? Cumu annualisà i cuntratti di travagliu
pè mantene un equilibriu suciale ind'è l'isula ? Chì
servizii sviluppà ? Chì mudelli ? Cumu valurizà i
nostri artisgiani (piscadori, agricultori, cultellaghji,
...) ?
S'è mai ùn rispundissimu micca à sse dumande,
Bastia diventeria un scalu di transitu per a
Sardegna, è quessa ùn ne vulemu sente parlà.