Ciò chì onghji nazione vole a so lingua, è
questa vole esse unificata. Ma ancu i paesi
ch’adopranu di prima intrata, par un dettu,
u inglese sì no mettemu à paracone quelle Cuntee
di u Regnu Unitu, quelle Province di u Canadà è
quelli Stati Uniti ci avvidemu subitu ch’elle sò
forme d’inglese da più à menu dialittalizate.
Andate voi à dì à un Marucchinu ch’ellu parla
listessa lingua cà un Tunisinu ! Andate voi à dì à
un Brasilianu ch’ellu parla purtughese ! Saria
questu u mutivu scentificu chì no emu sceltu u
corsu unicu in la so diversità cum’ellu scrivia u
ben di Farrandu Ettori, moltu più chì a leia trà
l’omu corsu è u so rughjone hè bella cà strinta !
Sta scelta, capita guasgiu da tutti, hè cuntrariata
da quelli chì pensanu sempre chì u corsu ùn hè
micca una lingua, postu ch’elli ùn capiscenu u
Sartinese s’elli sò Balanini, u parlà di u Taravese
s’elli sò Castagnicciaghji è cusì in seguitu… Sò
discorsi ch’e i sentu da poi cinquanta anni (o
mancu) è chì ancu elli sò digraziatamente u risultatu
di a scola, di a ghjesgia, è di a partenza par
l’esiliu... À quelli diciaraghju solu chì u corsu hè
capitu da tutti, patti è cundizione di cunnosce
quellu di u so rughjone.
Ma m’ete da dì : — Sì a Corsica fussi stata taliana
? Chì e sumiglie trà u corsu è u talianu parenu
abbastanza chjare par spacificassi di di più. Iè, ma
ste duie lingue surelle, ùn anu micca avutu u
listessu distinu storicu. Chì vulete ch’e no ci
fiamu ? L’una, più và è più smarriscenu i dialetti,
chì a so “unità” impone a so lege. L’altra, più
và, smarrisce ancu ella par via di a praputenza di
a lingua francese, moltu più chì a Corsica, paese
riccu avà hè guasgiu cà biota in l’internu...
Certi anu ancu ingiardinatu —cusì a si pensanu
elli— a dialettica comuda di a diglussia. U risultatu
? Vinticinque anni fà ci accurghjemu ch’elli
anu ancu crisciutu a praputenza di a lingua francese
! Da un’antra banda, vera hè chì sò nati
gruppi di cantu in parechje manere, ma eiu ùn
pensu micca, par irrecula, ch’ellu u parlanu u
corsu tutti sti cantarini…
È mancu ponu esse capiti da quelli chì pensanu
sempre in corsu. Bona. È pò da chì ghjè una lingua
è un paese senza a so litteratura ? Ma certi
mancu stu sforzu u volenu fà. Stu puntu sarà spacificatu
megliu ind’un antru articulu...
D’altronde da chì ghjova una lingua, postu chì
una(un) giovana(u) da ch’ella(u) a parla u corsu
(bè o male, pocu impreme !), li rispondenu in
francese, cumu disse Ghjuvan Maria Arrighi à
una intervista parlata intesa annant’à a Frequenza
Mora quistannu. È questa vale di di più pà isse
loche suttanacce, ma pianu pianu s’impatrunisce
ancu di isse loche supranacacce.
Aghju salutatu ancu eiu l’asempiu di l’Unione
quandu ella dicise di sprimesi in corsu. Tandu
fuiu criticatu assai. Mutivu ? Quelli ch’ùn lu
capiscenu micca u corsu avianu da esse persi è u
missagiu ùn avia da passà. È elli, ci anu pensu à i
nostri antichi, ch’ùn lu capianu u francese in tarra
corsa ? È elli, ci anu pensu à i nostri paisani à
spessu ghjucati à a risa pà isse Bastie o pà
iss’Aiacci ? È pò quale i para à elli d’amparallu
u corsu chì oghje libri o metudi d’insignallu,
mancà, ùn ne mancanu ! È quì ci vole à ringrazià
di core a Cullittività Tarrituriale di Corsica.
Ma tutti sti mezi ùn valenu tantu fin ad avà. Di
sicuru ci vurria chì u corsu ch’ellu fussi ublicatoriu
in le scole, ch’ellu sia ancu adupratu in l’amministrazione...
Ma ancu quessa a misura ùn mi
garba più tantu avà !
Allora, chì fà ? Sogna à dì à tutti quelli ch’ùn lu
capiscenu u corsu, s’elli volenu esse cunsidarati
da Corsi, uniti à l’altri ind’è una listessa
Cumunità di Distinu, ch’elle si ponenu apre e
scole (Educazione o Associ) da amparalluli.
È pò quale para i giovani è i menu giovani, da
ch’elli intrenu in butteca, in farmacia, in posta …
di parlà in corsu ? Prima saranu smaravigliati i
cumercianti è si staranu bassi. Ma dopu, s’omu li
lasciava tuttu sopr’à locu, fendu nice d’ùn capiscelu
micca u francese ? Smaravigliati, zitti è
muti à l’apprima i nostri cummircianti, anu da
principià à riflette…
Mi diciarete chì questu u scopu sarà difficiule à
ghjunghjeci. Scummettemu ?
Santu CASTA