Hè quessu pocu stimatu da i Francesi chì preferiscenu
à Napuleone u primu è chì li fàcenu
rimpròveru d’avè chjappu u putere cù a
forza. Tutti i prutesi republicani li sò saltati in cresta,
principiendu cù Victor Hugo chì u chjamò
“Napoléon le petit” è senza cuntà “Badinguet” è
altri numacci. Napuleone u terzu hè mal vistu da i
Francesi è dinò da i Corsi chì hanu pigliatu l’abbitùtine
di vede l’affari incù ochji francesi ma ùn hè
quessa a sola svista.
E puru, s’omu ci riflette hè ellu chì hà fattu entre a
Francia in l’èpuca muderna. U so Regnu ùn hè statu
di sicuru una rièscita sana sana è hà avutu qualchi
scunfitta à l’esternu è macaru ind’u duminiu militare;
ma si tutti i militari chì hanu persu guerre fùssinu
stati impiccati serai stata in Francia un veru sterminiu!
Principiendu cun Vercingetorix è senza scurdassi,
ben intesa, di l’Amirali ancu di più sgualtri di ciarbellu
chè i Generali.
Napuleone u terzu ùn hà avutu nè boni Generali nè
boni Amirali nè mancu era ellu un gran generale è
quessa hè un affare bellu capitu. Tutte e so spedizioni
fora da Francia è ancu in Francia hanu avutu una
sorte chì ùn si ne parli. Ma s’omu feghja l’affari
incu ochji più appinzati, s’avede omu chì tutta a so
pulìtica strangera pò esse apprezzata altrimente
ch’ella ùn si hè fatta è chì ancu e so campagne, s’elle
si fùssinu cluncluse cun una vittoria, serianu à
ghjorni d’oghje pàgine di gloria. Ma quessa hè storia
di Francia è lascieraghju à altri a primura di parlanne.
Eiu,
solu vogliu
parlà di a storia
di Francia quand’ella hà
relazioni cù u nostru paese. Ciò
chì vole ci vole à mintuvà hè
ch’ellu hè Napuleone u terzu
chì hà fattu entre a Francia in
l’èpuca muderna, ch’ellu hè
ellu chì hà principiatu à fà entre u so paese in ciò chì
si chjamerà a revuluzione industriale crèendu e cundizioni
di u sviluppu : strade ferrate, porti, megliuranza
di l’agricultura...
Certi prutenderanu chì quessa si facia ancu à l’esteru
è ghjè certa. Ma ciò ch’ellu hà fattu l’hà fatta è,
omancu d’ùn vulè accusà di a rabbia u cane ch’omu
vole annigà, ci vole à ricunnòscela.
E ghjè cusì ch’ellu hà fattu assai per a Corsica, a
terra di a so sterpa perchì ellu dinò vulia ch’omu ùn
si pudissi mette in dùbbitu chì a Corsica era una
terra francese. Hè ùn li si pò rimpruverà !
Francescu Maria PERFETTINI